Conacul Cotofenilor din Cotofenii din Fata, jud. Dolj

Am pornit in cautarea conacului din Cotofenii din Fata intrucat il stiam din fotografiile vazute in casa ultimului dintre Chintesti, inginerul George Chintescu, pe care am avut onoarea si placerea de a-l cunoaste indeaproape. Nu stiu prea multe despre istoria acestui conac, cine l-a construit si cand (pe la 1600 si ceva, oricum), dar stiu ca la un moment dat a apartinut acestei familii de boieri olteni, ai caror urmasi sunt astazi raspanditi in toata lumea. Mai multe despre aceasta familie puteti afla din articolul "De neamul Chintestilor", de Mihai Sorin Radulescu.

Fotografiile de care pomeneam sunt din anii '30 si au ca personaj principal pe Regina Maria a Romaniei, in vizita la acest conac, secondata de proprietarul de atunci al conacului, avocatul Sescioreanu. Iata cateva din pozele de epoca, niciodata facute publice pana acum.

Cel din stanga este avocatul Sescioreanu, apoi spre dreapta, sotia acestuia, Regina Maria a Romaniei si o domnisoara de companie a reginei. In spatele lor, conacul, cu cerdacul din fata.

Cam asa arata atunci. Astazi, conacul e intr-o stare deplorabila, fara geamuri, usi sau ferestre, dar din fericire zidurile groase de 70-80 cm sunt intacte, aparent fara fisuri de profunzime. Beciul de circa sase metri inaltime este deasemenea intact si pare la fel de solid ca in anul in care a fost construit. Scara de acces la etaj lipseste la cerdacul din spate si este incompleta la cel din fata (cel din fotografiile cu regina). Conacul e amplasat pe o muche de deal, oferind cerdacului din fata o priveliste magnifica, spre campurile si padurile dinspre Craiova. Conacul insusi este invadat de o jungla de vegetatie - din cauza carora nici nu am reusit sa obtin niste fotografii de ansamblu prea grozave - si in special de un tei masiv care a crescut, asteptand parca sa fie invitat sa urce, chiar in fata scarilor.

Scara de acces a cerdacului din fata:

Am admirat (si fotografiat) in mod deosebit arcadele trilobate ale celor doua cerdacuri, arcade unite cu tiranti de lemn:

Tirantii au cate o rozeta sculptata pe fiecare fata:


Interiorul cerdacului din fata:

Interiorul conacului, cu doua holuri care se intersecteaza in cruce, delimitand patru camere, cate una pe fiecare colt. In plus, la capatul unuia dintre holuri se gaseste o alta camera.

Beciul, de circa sase metri inaltime si 40-50 de metri patrati suprafata:

Cerdacul din spate, cel fara scara, sub care se afla intrarea in beci:

Am gasit si doua articole de ziar despre acest conac: "Conacul lui Tanase Scatiu, locul nimanui" si "Conacele lui Tanase Scatiu, lasate in paragina de cei care le-au revendicat".

Daca ati citit articolele, ati aflat de ce conacul din Cotofeni este identificat ca fiind "Coancul lui Tanase Scatiu". In realitate, conacul celui care a servit drept model pentru acest personaj, boierul Ramniceanu, se afla in alta parte, in satul Bontesti, comuna Carligele, judetul Vrancea. Despre starea actuala a acestui conac, puteti afla mai multe din articolul Verei Albulescu, "Conacul lui Tanase Scatiu, in stare jalnica".