miercuri, 3 iunie 2009

Casa Glogoveanu, din Glogova, jud. Gorj

Casa Glogoveanu nu este chiar o cula in sensul propriu al cuvantului, de tun, fiind incradata de o unii autori in seria "pretinselor cule", adica a caselor boieresti cu parter inalt, fortificat.


La intrarea in curte, pe un panou sta scris: "Casa Glogovenilor a fost construita in jurul anului 17...(neclar) peste parterul unei cladiri mai vechi din secolul al XVI-lea de catre familia Glogoveanu care isi luase numele dupa cel al satului. Ea reprezinta tipul de casa boiereasca evoluata fiind construita pentru a corespunde cerintelor unei familii de mari mosieri. Piesa cea mai caracteristica a casei este foisorul marginit de un sir de stalpi de lemn care sustin grinzile frontale frumos impodobite cu crestaturi.


Se remarca de asemenea beciurile cu ziduri groase de piatra. In casa Glogovenilor a trait o parte din anii tineretii Tudor Vladimirescu – conducatorul miscarii revolutionare dn 1821. Cladirea a fost renovata spre sfarsitul secolului trecut (XIX, n.n.) de Gheorghe Vernescu, proprietarul ei de atunci si restaurata in mod radical in anii 1965-1967."

Din cartea "Cule din Romania" a lui Ioan Godea, aflam ca "tehnica constructiei arata existenta a doua etape arhitectonice distincte. Prima etapa, caracterizata prin ziduri groase de aproape un metru si jumatate, foarte bine lucrate si strapunse de numeroase metereze, curpinde un beci la nivelul solului, alcatuit din doua incaperi acoperite cu bolti cilindrice intarite prin puternice arce-dublou.



Traditia atribuie constructia acestui prim nucleu al casei lui Necula Vataful din Glogova, atestat documentar la inceputul veacului al 17-lea.
De aceasta constructie masiva se deosebeste net partea adaugata ulterior: alcatuita din intregul etaj, precum si din doua iesinduri; iesindul din fata cuprinde intrarea si scara de acces la etaj, iar deasupra un foisor strapuns de metereze.















Iesindul din spatele cladirii constituia un corp de garda, prevazut si acesta cu o multime de metereze avand unghiuri de tragere variate, iar deasupra lui se afla sacnasiul caracteristic caselor boieresti in veacurile 18-19 [sacnasiu = incăpere mică la catul de sus al caselor domnesti si boieresti, iesită în afară din faţada clădirii si închisă cu geamlâc sau cu obloane].


Cea de a doua etapa constructiva, prin care se exprima stralucirea si bogatia boierilor Glogoveni din veacul al 18-lea, a avut ca autor fie pe Matei Glogoveanu, consilier imparatesc sub austrieci, mort in 1732, fie mai degraba pe fiul acestuia, Ionita Glogoveanu, care a ocupat importante dregatorii in decursul celei de-a a doua jumatati a veacului al 18-lea."





























De la ghidul nostru am mai aflat doua lucruri interesante:

1. Actualmente, cladirea apartine Sindicatului Minerilor din Motru care o foloseste pe post de casa de protocol. Felul cum e amenjata inauntru, cu canapele din piele, cu dus, cu televizor etc. dovedeste acest lucru. Prima reactie a fost una negativa: de ce o asemenea casa de patrimoniu nu este muzeu? Cum sa amenajezi o casa de protocol (in care se mai fac si nunti, din cate am inteles) intr-o casa de o asemenea valoare istorica? Ghidul nostru ne-a spus insa ca "de n-ar fi luat-o minerii, de mult nu ar mai fi fost piatra pe piatra". Daca are dreptate, atunci Casa Glogoveanu e intr-o situatie destul de norocoasa, chiar daca nu cea mai fericita, dar oricum una mai buna decat a multor case istorice parasite, daramate sau disparute.

2. Existau - si poate mai exista si astazi de nu s-or fi prabusit - doua tuneluri. Unul lega beciul casei cu biserica din apropiere si altul cu malul Motrului. Intrarea din beci, inspre tuneluri, a fost astupata de mult, in schimb se mai pastreaza inca iesirea dinspre râu:


12 comentarii:

  1. Felicitari!
    In primul rand pentru intregul blog si in al doilea pentru acest articol.
    Am scris aici pentru ca este mai cunoscut mie, nu ca ar fi cel mai interesant.
    Foarte frumoasa treaba!

    RăspundețiȘtergere
  2. D-le Patrascu,

    multe, multe felicitari pentru blogul d-voastra. Ca roman plecat in America ma bucur foarte mult sa vad oameni care fac ceva pentru popularizarea si pastrarea valorilor romanesti.
    multumesc mult.
    Florian

    RăspundețiȘtergere
  3. Printre putinele cule Romanesti ramase in picioare, Cula Glogoveanu contine printre cele mai multe elemente classice apartinand unei cule adevarate: ziduri groase puternic fortificate, contructie in etape reflectand perioadele istorice pe care le-a strabatut, statutul soci-economic al fondatorilor, panourile externe, izolarea acoperisului de sindrila de restul corpului cladirii prin plafon de caramida impotriva incedierii.
    Nu stiu in baza caror argumente, unii comentatori o descriu ca pretinsa cula. Am vizitat 8 cule si Cula Glogova mi se pare printre cele mai cule. Frumoasa cladire - multumesc pentru postare.

    RăspundețiȘtergere
  4. Autorii albumului "Cule - case fortificate boiereti din Romania" afirma ca "despre aceasta casa a Glogovenilor [...] se vorbeste mai degraba ca despre o forma premergatoare culelor, fiind deopotriva casa boiereasca si fortareata."

    RăspundețiȘtergere
  5. Si Prof. Valentin Patrascu afirma, intr-un articol gasit pe net, ca aceasta "cula din Glogova este considerată de către specialişti o formă premergătoare a culelor, ea fiind în fapt o casă boierească fortificată." Hm, cine dupa cine s-o fi luat si cine sunt specialistii aceia?

    Articolul il gasiti aici: http://www.verticalonline.ro/prezervarea-valorilor-arhitecturale-ecleziastice-si-civile-din-gorj-in-contextul-globalizarii

    RăspundețiȘtergere
  6. Astea sant referiri la diferite publicatii cunoscute. Aceste publicatii insa re refera una la alta, nici una nu aduc argumetele pe care le solicit. Simpla enumerare a unor surse fara a explica/argumenta punctul respectivilor de opinie nu cosnstituie un argument in sine. Astept argumentari concrete nu citari de opinie nejustificata.

    Mai mult: argumentul ca Cula Glogoveanu ar fi o forma premergatoare culelor clasice este superficial intrucat Cula Glogoveanu post-dateaza multe dintre culele in existenta.

    Asa cum Costin Patrascu comenteaza: cine si dupe ce s-au luat? si in baza caror argumente?

    RăspundețiȘtergere
  7. Am citit si articolul Prof Patrascu - multumesc pentru trimitere. In majoritatea textului, autorul se refera la monument ca cula dupa care, netam-nesam fara nici un argument, se face referire asa cum spuneti si dumneavoastra la anumiti 'specialisti' care de fapt o catalogheaza drept casa fara sa ni se spune cine vor fi fost acesti specialisti si de ce considera domniile lor ca acest monument nu este cula. De asemeni articolul contine erori elementare de exemplu referinta repetata la Culele Oltenesti omitand ca cinci dintre culele in existenta sant de fapt in Arges.
    Una peste alta: neconvigator si ne-contribuind nimic nou la dezbatere.

    RăspundețiȘtergere
  8. Eu imi declin din start competenta, nu sunt arhitect de meserie si nici macar ca amator in ale arhitecturii traditionale nu am studiat problema aceasta, a evolutiei culelor. Impresiile mele despre cule sunt doar atat: simple impresii. Subiectul acestei dezbateri e unul frumos si in alte conditii - timp mai mult - mi-ar fi placut sa citesc, sa ma documentez si sa pot veni cu niste argumente, de un fel sau altul. Din pacate, eu n-am acest timp iar dvs nu aveti cu cine dezbate, domnule Razvan.

    RăspundețiȘtergere
  9. Declinarea competentei dumneavoastra in materie de arhitectura traditionala romaneasca este surprinzatoare pentru autorul unui blog intitulat Arhitectura Traditionala Romaneasca (scuzati repetitia). Poate ar fi trebuit sa va fi declinat expertiza la startul postarii in loc sa incepeti puternic cu enuntari despre ce este si ce nu este o cula, daca ulterior va reduceti postarea la 'simple impresii'.

    Cred ca aveti insa dreptate: spre dezamagirea mea, nu am cu cine dezbate.

    Cu sau fara dezbatere, eu vreau sa va multumesc mult pentru acest blog - meritoriu si pentru poze - tare frumoase. Cred cu toata sinceritatea ca daca Romania ar avea mai multi oameni ca dumneavostra, patrimoniul nostru ar fi salvat pentru generatiile viitoare. Voi urmari cu interes activitatea dumneavoastra.

    RăspundețiȘtergere
  10. Felicitari pentru articol! Informatiile despre boierii familiei Glogoveanu sunt destul de rare, cu atat mai mult despre lacasurile pe care acestia le-au lasat ca mostenire romanilor. In alta ordine de idei, va scriu in ideea obtinerii mai multor informatii despre istoria acestei familii boieresti deoarece:
    M-am nascut in satul Glogoveanu, judetul Dimbovita si de cativa ani ma straduiesc sa aflu cum a luat fiinta acest sat si care este adevarata sa istorie. De la localnici, am aflat doar informatii vagi, cum ca pe aici ar fi trecut unul din boieri cu turmele de oi si au poposit cateva zile in aceasta zona si de atunci a ramas denumirea. Daca ne puteti pune la dispozitie si alte informatii utile, va suntem recunoscatori.

    RăspundețiȘtergere
  11. S-ar putea sa gasiti unele informatii utile in cartea "Familiile boieresti din Tara Romaneasca si Moldova", vol. 2. (http://www.elefant.ro/carti/istorie/studii-istorice/familiile-boieresti-din-moldova-si-tara-romaneasca-enciclopedie-istorica-genealogica-si-biografica-vol-ii-193786.html) In afara de cele mentionate mai sus, nu mai am alte informatii despre familia Glogoveanu.

    RăspundețiȘtergere