Casa Glogoveanu, din Glogova, jud. Gorj

Casa Glogoveanu nu este chiar o cula in sensul propriu al cuvantului, de tun, fiind incradata de o unii autori in seria "pretinselor cule", adica a caselor boieresti cu parter inalt, fortificat.

La intrarea in curte, pe un panou sta scris: "Casa Glogovenilor a fost construita in jurul anului 17...(neclar) peste parterul unei cladiri mai vechi din secolul al XVI-lea de catre familia Glogoveanu care isi luase numele dupa cel al satului. Ea reprezinta tipul de casa boiereasca evoluata fiind construita pentru a corespunde cerintelor unei familii de mari mosieri. Piesa cea mai caracteristica a casei este foisorul marginit de un sir de stalpi de lemn care sustin grinzile frontale frumos impodobite cu crestaturi.

Se remarca de asemenea beciurile cu ziduri groase de piatra. In casa Glogovenilor a trait o parte din anii tineretii Tudor Vladimirescu – conducatorul miscarii revolutionare dn 1821. Cladirea a fost renovata spre sfarsitul secolului trecut (XIX, n.n.) de Gheorghe Vernescu, proprietarul ei de atunci si restaurata in mod radical in anii 1965-1967."

Din cartea "Cule din Romania" a lui Ioan Godea, aflam ca "tehnica constructiei arata existenta a doua etape arhitectonice distincte. Prima etapa, caracterizata prin ziduri groase de aproape un metru si jumatate, foarte bine lucrate si strapunse de numeroase metereze, curpinde un beci la nivelul solului, alcatuit din doua incaperi acoperite cu bolti cilindrice intarite prin puternice arce-dublou.

Traditia atribuie constructia acestui prim nucleu al casei lui Necula Vataful din Glogova, atestat documentar la inceputul veacului al 17-lea.

De aceasta constructie masiva se deosebeste net partea adaugata ulterior: alcatuita din intregul etaj, precum si din doua iesinduri; iesindul din fata cuprinde intrarea si scara de acces la etaj, iar deasupra un foisor strapuns de metereze.

Iesindul din spatele cladirii constituia un corp de garda, prevazut si acesta cu o multime de metereze avand unghiuri de tragere variate, iar deasupra lui se afla sacnasiul caracteristic caselor boieresti in veacurile 18-19 [sacnasiu = incăpere mică la catul de sus al caselor domnesti si boieresti, iesită în afară din faţada clădirii si închisă cu geamlâc sau cu obloane].

Cea de a doua etapa constructiva, prin care se exprima stralucirea si bogatia boierilor Glogoveni din veacul al 18-lea, a avut ca autor fie pe Matei Glogoveanu, consilier imparatesc sub austrieci, mort in 1732, fie mai degraba pe fiul acestuia, Ionita Glogoveanu, care a ocupat importante dregatorii in decursul celei de-a a doua jumatati a veacului al 18-lea."

De la ghidul nostru am mai aflat doua lucruri interesante:

1. Actualmente, cladirea apartine Sindicatului Minerilor din Motru care o foloseste pe post de casa de protocol. Felul cum e amenjata inauntru, cu canapele din piele, cu dus, cu televizor etc. dovedeste acest lucru. Prima reactie a fost una negativa: de ce o asemenea casa de patrimoniu nu este muzeu? Cum sa amenajezi o casa de protocol (in care se mai fac si nunti, din cate am inteles) intr-o casa de o asemenea valoare istorica? Ghidul nostru ne-a spus insa ca "de n-ar fi luat-o minerii, de mult nu ar mai fi fost piatra pe piatra". Daca are dreptate, atunci Casa Glogoveanu e intr-o situatie destul de norocoasa, chiar daca nu cea mai fericita, dar oricum una mai buna decat a multor case istorice parasite, daramate sau disparute.

2. Existau - si poate mai exista si astazi de nu s-or fi prabusit - doua tuneluri. Unul lega beciul casei cu biserica din apropiere si altul cu malul Motrului. Intrarea din beci, inspre tuneluri, a fost astupata de mult, in schimb se mai pastreaza inca iesirea dinspre râu: