Conacul Drugănescu de la Stoenesti, Ilfov

Daca ma intrebati pe mine, acesta e cel mai frumos conac pe care l-am vazut vreodata. Mi se pare ca ar merita incadrat alaturi de palatele de la Mogosoaia si Potlogi, doar ca nu e un palat ci un conac. In rest, aceeasi calitate, acelasi stil: zidarie de caramida, coloane de piatra si capiteluri frumos sculptate, prezenta unei loggii pe spate si a unui foisor pe fata, acelasi simt al echilibrului. Loggia dadea, ca si la Potlogi si Mogosoaia, spre gradina din spate si probabil un lac, astazi secat, judecand dupa forma terenului. Foisorul e la fel de mare ca la Mogosoaia, dar ceea ce are particular este intrarea, care e dispusa nu in afara foisorului ci inautrul sau.

In literatura de specialitate am gasit putine informatii. Se pare că a fost construit in anii 1710-1715 de către Gavril Drugănescu. „După restaurări recente, şi-a redobândit parţial înfăţişarea, care corespunde unei etape constructive din vremea lui Constatin Brâncoveanu, cu o remarcabilă colonadă pe toată faţada sudică, un frumos foişor pătrat, la nord, peste intrarea la subsol.” (Corina Nicolescu)

A fost pana de curand, un an sau doi, Muzeul Etnografic al judetului Ilfov. De ce nu mai este, cine l-a revendicat/cumparat n-as putea sa va spun. Oricum, conacul este in prezent in buna stare din punct de vedere al zidariei, dar geamurile sunt sparte si pare abandonat.

La Stoenesti se ajunge pe autostrada Bucuresti-Pitesti, din care se iese la km 30, iesirea spre Bolintin Vale, de unde se trece prin Palanca si se ajunge la Stoenesti.

Aici am gasit un frumos proiect de reabilitare si valorizare a conacului, in fapt o lucrare de diploma a unei studente la arhitectura. Ce bine ar fi daca proiectul nu ar ramane doar proiect!

Palatul brancovenesc de la Potlogi, Dambovita

Palatul de la Potlogi-Dambovita este, alaturi de palatul de la Mogosoaia si de cel de la Hurezi-Arges, unul din cele mai bine păstrate edificii brancovenesti.

In mare se aseamănă destul de mult cu palatul de la Mogoşoaia, in special datorită prezenţei foişorului impunător in partea din faţă a clădirii – reprezentând principala cale de acces in palat – şi loggiei cu coloane in spate, legate intre ele printr-o sală sau hol lung care formează un fel de ax al întregii clădiri.



Foisorul cu accesul la etaj:

Exista o bogata decoratie in piatra: portalurile de la intrarile principale, coloanele si balustradele foisorului, etc., „in care frunza de acant si floarea de crin se impletesc cu laleaua si garoafa orientala” (1).

Vedere din foisor:

In fotografia urmatoare se observa, la etaj, loggia, si la parter, sub loggie, camera deschisa. Se pare că prezenţa loggiei nu se datorează vreunei influenţe italiene sau turceşti, aşa cum s-a speculat, ci „reprezintă mai degrabă o adaptare la tipul local al palatului senioral bizantin, de care se leagă atât prin materialele şi procedeele de construcţie, cât si prin sistemele de boltire şi de decoraţie.” (1). Rolul loggiei si al camerei deschise era acela de a oferi privirii gradina si lacul care existau candva in spatele palatului, deschizand interiorul palatului spre exteriorul naturii.

Loggia vazuta din interior:

Decoratiunile exterioare din jurul ferestrelor:

Interiorul. Podeaua este recenta.

De remarcat la Potlogi decorul in stuc, reprezentand ornamente florale, de inspiratie orientală (turco-persană) (1).

Nu ma pricep, dar bunul simt imi spune ca modul acesta de renovare nu e okay: n-ar fi trebuit ca si noua usa sa fie boltita?

Beciul, centrat in jurul unui stalp masiv din care pornesc arce dublouri. Se spune ca la nivelul acestui stalp de sustinere s-ar fi aflat gura de intrare a tunelului care ducea spre crama din apropiere.

La Potlogi se poate ajunge fie iesind de pe autostrada Bucuresti-Pitesti la km 49, in dreptul unei statii de benzina OMV, de unde mai aveti de parcurs circa 3-5 km de drum neasfaltat pana la Potlogi, fie iesind de pe autostrada la km 30, in dreptul indicatorului Bolintin Deal, prin Palanca, Stoeneşti (unde puteti vedea Palatul Drugănescu), Găiseni, Potlogi (de la Găiseni la Potlogi, 3-5 km de drum neasfaltat). Deşi neamenajat, palatul se vizitează contra cost. Si nu, studentii nu au reducere – au fost plangeri.

Bibliografie:
1. Case, conace si palate vechi romanesti – Corina Nicolescu, Ed. Meridiane, 1979

Mai multe despre istoricul acestui palat, precum si despre tribulatiile legate de administarea sa, puteti afla din articolul "Palatul Potlogi, abandonat" din Romania Libera.

Palatul brancovenesc de la Mogosoaia

Urmeaza.

Casa in Dridu, Ilfov