Explicatiune

Mai multi prieteni/cititori m-au intrebat de ce nu mai postez pe acest blog. Nu, nu mi-am pierdut interesul pentru casele si conacele noastre, pur si simplu nu mai am timp sa le caut: am devenit tatic! Fetita mea are deja aproape 10 luni, dar cred ca vor mai trece cel putin inca pe atatea pana vom putea (intreaga familie) sa o luam din nou pe coclauri. Pana atunci, nu uitati ca avem in Romania un numar enorm de case, conace, cetati, biserici si manastiri de o frumusete deosebita care asteapta sa fie descoperite. Nu le veti gasi la marginea drumului asfaltat, nu veti gasi indicatoare catre ele, multe dintre ele nu sunt puse in valoare nicicum si, in afara de localnici si cativa istorici sau arhitecti, nu stie mai nimeni de ele. Ceea ce, din punctul meu de vedere, face descoperirea lor si mai palpitanta. Asadar, spor la descoperit Romania! Va ajung si eu din urma...

"Restaurare" la TVR

Sunt inca emotionat ca in urma cu cateva minute am vazut la TVR o imagine cu cula Cioaba-Chintescu de la Siacu in cadrul unui promo la o noua emisiune, "Restaurare". Inteleg ca in fiecare duminica, incepand de pe 20 septembrie, TVR va prezenta in cursul serii trei monumente de arhitectura, biserici, conace, cetati etc.; in 10 saptamani, vor fi prezentate 30 de monumente din intreaga tara. In urma sms-urilor primite de la telespectatori, se vor strange voturi si bani, care vor merge la restaurarea celui mai votat monument. Mai multe amanunte pe site-ul TVR de unde am aflat ca printre primele monumente care intra in concurs este si Vila Albatros a conacului construit de Alexandru Marghiloman in Buzau. Felicitari TVR pentru initiativa, pacat ca la final va fi renovat un singur monument.

"Conacul a fost construit dupa planurile arhitectului Paul Gottereau, intre anii 1884-1886, la comanda lui Ion (Iancu) Marghiloman, mare proprietar funciar; vila este amplasata in mijlocul unui vast parc de la marginea orasului Buzau, unde Alexandru Marghiloman, fiul sau, a amenajat un hipodrom si a creat una dintre cele mai mari herghelii de cai de curse din tara; vila "Albatros" a fost inaugurata in 1897 de catre Alexandru Marghiloman" (din cartea "Resedinte si familii aristocrate din Romania" de Narcis Dorin Ion)

In urma cu mai bine de 10 ani a inceput renovarea conacului. Probabil fondurile s-au terminat la un moment dat si de atunci conacul a ramas cum se vede mai jos:

Un arhitect traditionalist

In sfarsit, am intalnit un arhitect - doamna Liliana Chiaburu - care pare interesat cu adevarat de promovarea arhitecturii traditionale nu numai sub forma preocuparii si interesului pentru monumentele deja existente ci si din punct de vedere al modului in care intelege sa gandeasca noi proiecte, dansa proiectand case exclusiv in maniera tradtionala. Am vazut pe blogul dansei (http://atelieruldearhitectura.blogspot.com/) doua case noi pentru care ai putea sa bagi mana in foc ca au cel putin 150 de ani si sunt plasate in vreun muzeu al satului - nu ne spune insa daca sunt proiectate de dansa sau nu. Pe scurt, ma bucur ca exista si astfel de arhitecti si va recomand sa ii vizitati cat mai des blogul. Eu unul o voi face.

Conacul Drugănescu de la Stoenesti, Ilfov

Daca ma intrebati pe mine, acesta e cel mai frumos conac pe care l-am vazut vreodata. Mi se pare ca ar merita incadrat alaturi de palatele de la Mogosoaia si Potlogi, doar ca nu e un palat ci un conac. In rest, aceeasi calitate, acelasi stil: zidarie de caramida, coloane de piatra si capiteluri frumos sculptate, prezenta unei loggii pe spate si a unui foisor pe fata, acelasi simt al echilibrului. Loggia dadea, ca si la Potlogi si Mogosoaia, spre gradina din spate si probabil un lac, astazi secat, judecand dupa forma terenului. Foisorul e la fel de mare ca la Mogosoaia, dar ceea ce are particular este intrarea, care e dispusa nu in afara foisorului ci inautrul sau.

In literatura de specialitate am gasit putine informatii. Se pare că a fost construit in anii 1710-1715 de către Gavril Drugănescu. „După restaurări recente, şi-a redobândit parţial înfăţişarea, care corespunde unei etape constructive din vremea lui Constatin Brâncoveanu, cu o remarcabilă colonadă pe toată faţada sudică, un frumos foişor pătrat, la nord, peste intrarea la subsol.” (Corina Nicolescu)

A fost pana de curand, un an sau doi, Muzeul Etnografic al judetului Ilfov. De ce nu mai este, cine l-a revendicat/cumparat n-as putea sa va spun. Oricum, conacul este in prezent in buna stare din punct de vedere al zidariei, dar geamurile sunt sparte si pare abandonat.

La Stoenesti se ajunge pe autostrada Bucuresti-Pitesti, din care se iese la km 30, iesirea spre Bolintin Vale, de unde se trece prin Palanca si se ajunge la Stoenesti.

Aici am gasit un frumos proiect de reabilitare si valorizare a conacului, in fapt o lucrare de diploma a unei studente la arhitectura. Ce bine ar fi daca proiectul nu ar ramane doar proiect!

Palatul brancovenesc de la Potlogi, Dambovita

Palatul de la Potlogi-Dambovita este, alaturi de palatul de la Mogosoaia si de cel de la Hurezi-Arges, unul din cele mai bine păstrate edificii brancovenesti.

In mare se aseamănă destul de mult cu palatul de la Mogoşoaia, in special datorită prezenţei foişorului impunător in partea din faţă a clădirii – reprezentând principala cale de acces in palat – şi loggiei cu coloane in spate, legate intre ele printr-o sală sau hol lung care formează un fel de ax al întregii clădiri.



Foisorul cu accesul la etaj:

Exista o bogata decoratie in piatra: portalurile de la intrarile principale, coloanele si balustradele foisorului, etc., „in care frunza de acant si floarea de crin se impletesc cu laleaua si garoafa orientala” (1).

Vedere din foisor:

In fotografia urmatoare se observa, la etaj, loggia, si la parter, sub loggie, camera deschisa. Se pare că prezenţa loggiei nu se datorează vreunei influenţe italiene sau turceşti, aşa cum s-a speculat, ci „reprezintă mai degrabă o adaptare la tipul local al palatului senioral bizantin, de care se leagă atât prin materialele şi procedeele de construcţie, cât si prin sistemele de boltire şi de decoraţie.” (1). Rolul loggiei si al camerei deschise era acela de a oferi privirii gradina si lacul care existau candva in spatele palatului, deschizand interiorul palatului spre exteriorul naturii.

Loggia vazuta din interior:

Decoratiunile exterioare din jurul ferestrelor:

Interiorul. Podeaua este recenta.

De remarcat la Potlogi decorul in stuc, reprezentand ornamente florale, de inspiratie orientală (turco-persană) (1).

Nu ma pricep, dar bunul simt imi spune ca modul acesta de renovare nu e okay: n-ar fi trebuit ca si noua usa sa fie boltita?

Beciul, centrat in jurul unui stalp masiv din care pornesc arce dublouri. Se spune ca la nivelul acestui stalp de sustinere s-ar fi aflat gura de intrare a tunelului care ducea spre crama din apropiere.

La Potlogi se poate ajunge fie iesind de pe autostrada Bucuresti-Pitesti la km 49, in dreptul unei statii de benzina OMV, de unde mai aveti de parcurs circa 3-5 km de drum neasfaltat pana la Potlogi, fie iesind de pe autostrada la km 30, in dreptul indicatorului Bolintin Deal, prin Palanca, Stoeneşti (unde puteti vedea Palatul Drugănescu), Găiseni, Potlogi (de la Găiseni la Potlogi, 3-5 km de drum neasfaltat). Deşi neamenajat, palatul se vizitează contra cost. Si nu, studentii nu au reducere – au fost plangeri.

Bibliografie:
1. Case, conace si palate vechi romanesti – Corina Nicolescu, Ed. Meridiane, 1979

Mai multe despre istoricul acestui palat, precum si despre tribulatiile legate de administarea sa, puteti afla din articolul "Palatul Potlogi, abandonat" din Romania Libera.

Palatul brancovenesc de la Mogosoaia

Urmeaza.

Casa in Dridu, Ilfov